| Codependenţa |
Ce este codependenţa?
Codependenţa poate fi definită ca un set de comportamente maladaptative, compulsive, învăţate de
membrii familiei pentru a supravieţui într-un mediu în care există multă durere emoţională şi stres. În
familiile în care un membru abuzează de alcool este absolut normal ca ei să se îngrijoreze, să fie
afectaţi de acest consum. Este un proces reacţionar, adică membrii familiei acţionează ca rezultat al
consumului de alcool şi al problemelor cauzate de acesta.
Un codependent este o persoană preocupată de controlul propriilor comportamente şi a celorlalţi şi
care îşi ignoră propriile nevoi ca urmare a contactului direct sau indirect cu un alcoolic (alcoolicul
originar poate fi chiar un bunic sau chiar stră-bunic).
Câteva dintre tulburările codependenţei sunt: perfecţionismul, dependenţa de muncă, vorbirea
compulsivă, mâncatul compulsiv, minciuna compulsivă, relaţii dependente. Alte tulburări pot fi
legate de achiziţia de status, prestigiu, achiziţii materiale, putere şi control, astfel încât
comportamentele lor dăunează interacţiunilor sociale cu membrii familiei, colegii de muncă, prietenii.
Caracteristicile codependenţilor sunt:
Stima de sine scăzută, autocritica crudă, nevoia de aprobare din exterior – codependenţii pot
fi dependenţi de relaţii. Ei simt că nu au valoare proprie, şi că sunt valoroşi doar în relaţie cu alţii.
Dificultăţi în dezvoltarea unei relaţii sănătoase, în special pentru partenerii care găsesc
siguranţa doar în acest tip de relaţie.
Lipsa limitelor – codependenţii nu se pot vedea ca persoane diferite, cu idei şi emoţii
separate. Sunt atât de extremi încât preiau emoţiile altor oameni, cum ar fi furia, ca şi cum ar fi a
lor, fără să îşi dea seama ce se întâmplă. Nu ştiu unde este limita între ei şi alţii.
Manevrarea impresiilor – codependenţii cred că pot controla impresiile altora faţă de ei.
Încearcă să se prezinte tot timpul ca persoane bune, şi sunt preocupaţi de ce zic alţii despre ei.
Neîncredere în percepţiile lor – ei nu cred că au o impresie adecvată despre o situaţie decât
dacă acestea au fost validate de cineva din exterior. Chiar dacă ei înşişi au idei şi percepţii bune, au
încredere în cei din jur mai degrabă decât în ale lor personale.
Preocupaţi de ceilalţi – datorită faptului că codependenţii sunt orientaţi spre exterior, ajung să
fie îngrijoraţi pentru alţii (alcoolic sau nu), neglijându-se pe sine.
Adicţii –codependenţii de multe ori pot dezvolta o dependenţă chimică, sau să devină
dependenţi de muncă, putere, mâncare. Aceste dependenţe sunt foarte periculoase şi trebuie
recunoscute şi tratate cât de repede posibil.
Portretul general...
1. Noi provenim din familii în care nevoile emoţionale nu ne-au fost satisfăcute. Suntem
personalităţi dependente, terifiate de abandon şi facem orice ca să ne păstram o relaţie. Nimic nu
este prea scump, ne ia prea mult timp sau este prea problematic pentru partenerul nostru.
2. Noi devenim grijulii, în special cu partenerii, care într-un anumit fel au nevoie, în încercarea de a
îndeplini prin alţii, nevoile copilăriei. Facem confuzie între dragoste şi milă, şi avem tendinţa de a
„iubi” pe acei oameni care au nevoie să fie „salvaţi” şi de care ne este „milă”.
3. Încercăm să ne schimbăm partenerii dacă sunt reci emoţional în unii calzi, grijulii, prin
dragostea noastră, aşa cum am încercat să ne schimbăm părinţii în îngrijitorii de care aveam nevoie
şi îi doream atât de mult.
4. Vedem viaţa prin viziunea victimelor şi suntem atraşi de slăbiciune în dragostea noastră,
prieteniile şi relaţiile apropiate.
5. Suntem căutători ai aprobării, dispuşi să aşteptăm, să sperăm şi să încercăm mai mult şi mai
mult până când ne pierdem identitatea în acest proces.
6. Avem sentimente de vinovăţie când ne gândim la noi, şi jumătate din această vinovăţie,
responsabilitate, învinovăţire o vom pune într-o relaţie.
7. Ne judecăm pe noi foarte aspru şi avem un simţ foarte scăzut al stimei de sine. Credem că
trebuie să ne câştigăm dreptul nostru de a ne bucura de viaţă.
8. Simţim că trebuie să-i controlăm pe partenerii noştri şi relaţia, având o foarte mică siguranţă
în copilarie. Aceste eforturi de control sunt mascate, şi de cele mai multe ori apar ca fiind de ajutor.
9. Devenim dependenţi de senzaţional şi de durerea emoţională. Entuziasmul unei relaţii instabile
poate veni ca un contraatac tendinţei de depresie.
10. De cele mai multe ori suntem dependenţi de droguri, alcool şi / sau anumite alimente; sau
avem caracteristicile bolii alcoolismului de familie, chiar dacă nu bem deloc.
11. Fiind prinşi în relaţii haotice, instabile şi dureroase emoţional ne dă posibilitatea să ne vedem
mai bine propriile greşeli sau responsabilitatea faţă de noi.
12. Suntem mult mai conştienţi de visul nostru, despre cum am vrea să fie o relaţie, decât cum
este în realitate.
13. Cei mai mulţi dintre noi îşi pierd abilitatea de a-şi exprima sau simţi sentimentele ca o
consecinţă a negări noastre.
14. Reacţionăm, mai mult decât acţionăm.
Codependenţa poate fi definită ca un set de comportamente maladaptative, compulsive, învăţate de
membrii familiei pentru a supravieţui într-un mediu în care există multă durere emoţională şi stres. În
familiile în care un membru abuzează de alcool este absolut normal ca ei să se îngrijoreze, să fie
afectaţi de acest consum. Este un proces reacţionar, adică membrii familiei acţionează ca rezultat al
consumului de alcool şi al problemelor cauzate de acesta.
Un codependent este o persoană preocupată de controlul propriilor comportamente şi a celorlalţi şi
care îşi ignoră propriile nevoi ca urmare a contactului direct sau indirect cu un alcoolic (alcoolicul
originar poate fi chiar un bunic sau chiar stră-bunic).
Câteva dintre tulburările codependenţei sunt: perfecţionismul, dependenţa de muncă, vorbirea
compulsivă, mâncatul compulsiv, minciuna compulsivă, relaţii dependente. Alte tulburări pot fi
legate de achiziţia de status, prestigiu, achiziţii materiale, putere şi control, astfel încât
comportamentele lor dăunează interacţiunilor sociale cu membrii familiei, colegii de muncă, prietenii.
Caracteristicile codependenţilor sunt:
Stima de sine scăzută, autocritica crudă, nevoia de aprobare din exterior – codependenţii pot
fi dependenţi de relaţii. Ei simt că nu au valoare proprie, şi că sunt valoroşi doar în relaţie cu alţii.
Dificultăţi în dezvoltarea unei relaţii sănătoase, în special pentru partenerii care găsesc
siguranţa doar în acest tip de relaţie.
Lipsa limitelor – codependenţii nu se pot vedea ca persoane diferite, cu idei şi emoţii
separate. Sunt atât de extremi încât preiau emoţiile altor oameni, cum ar fi furia, ca şi cum ar fi a
lor, fără să îşi dea seama ce se întâmplă. Nu ştiu unde este limita între ei şi alţii.
Manevrarea impresiilor – codependenţii cred că pot controla impresiile altora faţă de ei.
Încearcă să se prezinte tot timpul ca persoane bune, şi sunt preocupaţi de ce zic alţii despre ei.
Neîncredere în percepţiile lor – ei nu cred că au o impresie adecvată despre o situaţie decât
dacă acestea au fost validate de cineva din exterior. Chiar dacă ei înşişi au idei şi percepţii bune, au
încredere în cei din jur mai degrabă decât în ale lor personale.
Preocupaţi de ceilalţi – datorită faptului că codependenţii sunt orientaţi spre exterior, ajung să
fie îngrijoraţi pentru alţii (alcoolic sau nu), neglijându-se pe sine.
Adicţii –codependenţii de multe ori pot dezvolta o dependenţă chimică, sau să devină
dependenţi de muncă, putere, mâncare. Aceste dependenţe sunt foarte periculoase şi trebuie
recunoscute şi tratate cât de repede posibil.
Portretul general...
1. Noi provenim din familii în care nevoile emoţionale nu ne-au fost satisfăcute. Suntem
personalităţi dependente, terifiate de abandon şi facem orice ca să ne păstram o relaţie. Nimic nu
este prea scump, ne ia prea mult timp sau este prea problematic pentru partenerul nostru.
2. Noi devenim grijulii, în special cu partenerii, care într-un anumit fel au nevoie, în încercarea de a
îndeplini prin alţii, nevoile copilăriei. Facem confuzie între dragoste şi milă, şi avem tendinţa de a
„iubi” pe acei oameni care au nevoie să fie „salvaţi” şi de care ne este „milă”.
3. Încercăm să ne schimbăm partenerii dacă sunt reci emoţional în unii calzi, grijulii, prin
dragostea noastră, aşa cum am încercat să ne schimbăm părinţii în îngrijitorii de care aveam nevoie
şi îi doream atât de mult.
4. Vedem viaţa prin viziunea victimelor şi suntem atraşi de slăbiciune în dragostea noastră,
prieteniile şi relaţiile apropiate.
5. Suntem căutători ai aprobării, dispuşi să aşteptăm, să sperăm şi să încercăm mai mult şi mai
mult până când ne pierdem identitatea în acest proces.
6. Avem sentimente de vinovăţie când ne gândim la noi, şi jumătate din această vinovăţie,
responsabilitate, învinovăţire o vom pune într-o relaţie.
7. Ne judecăm pe noi foarte aspru şi avem un simţ foarte scăzut al stimei de sine. Credem că
trebuie să ne câştigăm dreptul nostru de a ne bucura de viaţă.
8. Simţim că trebuie să-i controlăm pe partenerii noştri şi relaţia, având o foarte mică siguranţă
în copilarie. Aceste eforturi de control sunt mascate, şi de cele mai multe ori apar ca fiind de ajutor.
9. Devenim dependenţi de senzaţional şi de durerea emoţională. Entuziasmul unei relaţii instabile
poate veni ca un contraatac tendinţei de depresie.
10. De cele mai multe ori suntem dependenţi de droguri, alcool şi / sau anumite alimente; sau
avem caracteristicile bolii alcoolismului de familie, chiar dacă nu bem deloc.
11. Fiind prinşi în relaţii haotice, instabile şi dureroase emoţional ne dă posibilitatea să ne vedem
mai bine propriile greşeli sau responsabilitatea faţă de noi.
12. Suntem mult mai conştienţi de visul nostru, despre cum am vrea să fie o relaţie, decât cum
este în realitate.
13. Cei mai mulţi dintre noi îşi pierd abilitatea de a-şi exprima sau simţi sentimentele ca o
consecinţă a negări noastre.
14. Reacţionăm, mai mult decât acţionăm.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Pentru mai multe informatii sau programari, ne puteti suna la 0264-597-687 sau ne puteti scrie la sfdimitrie@hotmail.com |